Pe cine iubesc eu, Isuse, mai mult decat Tine?
E inca posibila-aceasta tendinta in mine?
Oare mai e cineva sau ceva care are
In inima mea alocat un spatiu mai mare?

La cine mi-e gandul, si unde-mi consum energia?
Ma bizui pe oameni sau lucruri sa-mi dea bucuria?
E locul intai cumva ocupat cateodata?
Ti-am dat viata mea sa domnesti in ea, dar nu toata?

Mi-ai spus ca exista un pret daca merg dupa Tine,
Sa stiu dinainte sa-mi fac socotelile bine,
Ca viata pe urmele Tale nu e usoara,
Ci-inseamna renuntare sub a crucii povara.

Cata nevoie am zilnic de a Ta indurare!
O, te rog, pastreaza Tu in mine gustul de sare,
Sa nu am niciodata alta prioritate,
Ci pe Tine, Isuse, inainte de toate.